Sambata, 27 aprilie

Azi...
Azi vreau sa stea timpul in loc, nu vreau sa vina maine, nici poimaine, nici Marti, nici Miercuri, vreau sa ramana azi, Sambata, 27 aprilie!
Nu are o semnificatie ziua, dar azi nu stiu cum ma simt si mi-e bine asa, sa nu stiu, pentru ca maine va fi mai rau, poimaine si mai rau si atunci o sa stiu, atunci o sa simt ca nu e nimic bine.
As plange cumva, dar imi vine sa rad! Si chiar rad, in sinea mea ma gandesc ca poate va fi mai bine maine...
Haos, da...haos! Nu asa trebuie sa fie, dar nu mai pot echilibra balanta...
Rad si parca imi vine sa plang, e amuzant ca e asa dar de ce e asa cand putea fi altfel? Cand puteam sa rad, cand ai fi putut sa ramai totusi...
Si chiar si asa ar trebui sa rad, stiu, liniste, fara intrebari lipsite de raspuns. Dar sunt atatea, poate de o mie de ori mai multe.
Rad de prostia mea, da..
Si plang pentru ca mi-e dor de ea!
Ce scriam mai sus? Echilibru??? Rad din nou, nu il mai am demult.
Si plang pentru ca...nici nu vreau sa-l regasesc!